Relații? Sau cum să ne rupem de restul lumii?

Relații
O relație ar trebui să-ți îngrădească libertatea? Orice fel de libertate?
Am prietene cu care nu pot ieși în oraș la o cafea, pentru că nu le permite prietenul. Trebuie să merg la ele acasă, ori să vină ele la mine. Dumnezeule. Nu pot să ies cu ele la un bar apropiat de blocurile noastre. Și nu exagerez.
Am prietene care nu au voie să poarte o discuție cu un băiat pentru că se supără prietenul. Și nu mai avem 16 ani.
Am prietene care nu au voie să își găsească un job undeva unde programul depășește ora 24. Sau să fie bar/pub/restaurant, ori loc frecventat și de băieți.
Am prietene care nu mă mai cunosc în zilele/orele în care partenerii lor au liber de la muncă. Stau legați. Sau încuiați.
Și ce mi se pare mai ciudat e faptul că lor li se pare normal așa ceva. Mai ai o viață pe lângă faptul că ai partener.
Eu, am prieteni, majoritatea băieți. Dacă de ani de zile vin la mine dimineața ca să bem cafeaua, și niciodată nu s-a întâmplat nimic între noi, nu o să se întâmple acum, când am pe cineva. Am dreptul să ies în oraș singură, fără el, la fel cum și el poate să facă același lucru. Asta nu înseamnă că o să îl iau după colț pe primul care apare, sau el o să-o ia pe prima.
Și da, ai nevoie de încredere. Poate de aceea am ales să rămân lângă el, pentru că am încredere în el. Încredere și respect. Și poți să fii ținut din scurt, pentru că dacă vrei să faci ceva, tot o faci. Îți găsești singur ocazia.
Cel puțin în viziunea mea, o relație nu înseamnă că trebuie să mă rup de restul lumii, să nu mai am discuții cu prieteni de sex masculin, să nu pot bea o cafea în oraș cu un amic, sau să îmi las baltă cunoștințele, doar pentru că al meu iubit îi încuiat. Și m-ar modela și pe mine tot așa.
Așa se vede de afară. Ori văd eu totul cu prea multă libertate?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*