Ce este boala celiacă: cauze, simptome, transmitere și tratament

Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică în care organismul reacționează anormal la gluten, o proteină prezentă în grâu, orz și secară. Consumul chiar și al unor cantități mici de gluten declanșează o reacție inflamatorie la nivelul intestinului subțire, afectând capacitatea acestuia de a absorbi nutrienții esențiali. În timp, vilozitățile intestinale se deteriorează, iar corpul începe să sufere de carențe nutriționale multiple. Deși este adesea asociată cu probleme digestive, boala celiacă are un impact mult mai larg asupra întregului organism.

Această afecțiune poate apărea la orice vârstă, de la copilărie până la maturitate, iar manifestările diferă semnificativ de la o persoană la alta. Unii pacienți au simptome evidente, în timp ce alții trăiesc ani întregi fără un diagnostic clar. Netratată, boala celiacă poate duce la complicații serioase, inclusiv anemie, osteoporoză, infertilitate sau afecțiuni neurologice. Din acest motiv, înțelegerea corectă a mecanismelor bolii și recunoașterea semnelor timpurii sunt esențiale pentru menținerea sănătății pe termen lung.

Diagnosticul precoce schimbă radical evoluția bolii, iar adoptarea unei diete fără gluten permite refacerea mucoasei intestinale. Lipsa informării corecte duce frecvent la confuzii, automedicație și diete restrictive inutile, cu efecte negative asupra calității vieții zilnice pentru pacienți și familiile acestora afectați direct sau indirect pe termen.

Ce este boala celiacă și de ce apare

Boala celiacă nu este o intoleranță alimentară obișnuită și nici o alergie clasică. Este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă propriile țesuturi atunci când detectează glutenul. Ținta principală este intestinul subțire, mai exact vilozitățile intestinale responsabile de absorbția nutrienților.

Cauza principală este o combinație între predispoziția genetică și factorii de mediu. Persoanele care au genele HLA-DQ2 sau HLA-DQ8 prezintă un risc crescut de a dezvolta boala. Totuși, prezența acestor gene nu garantează apariția bolii, ci doar crește probabilitatea.

Factorii declanșatori pot varia:

• introducerea glutenului în alimentație,
• infecții gastrointestinale,
• stres intens sau intervenții chirurgicale,
• modificări hormonale majore.

Boala celiacă nu se dezvoltă din cauza cantității de gluten consumate, ci din cauza reacției anormale a organismului. Chiar și urmele minime pot provoca leziuni intestinale. De aceea, este considerată o afecțiune permanentă, care necesită gestionare pe tot parcursul vieții.

Este important de înțeles că boala celiacă nu este transmisibilă. Nu se ia prin contact, alimente comune sau mediu. Singura formă de „transmitere” este cea genetică, prin moștenirea predispoziției.

Simptome digestive și extraintestinale frecvente

Simptomele bolii celiace sunt extrem de variate și uneori înșelătoare. Nu toți pacienții au dureri abdominale sau diaree, ceea ce face diagnosticul dificil. La copii, semnele pot fi mai evidente, în timp ce la adulți pot fi subtile sau atipice.

Printre simptomele digestive frecvente se numără:

• diaree cronică sau constipație,
• balonare persistentă,
• dureri abdominale recurente,
• greață și vărsături,
• scădere sau stagnare în greutate.

La fel de importante sunt simptomele extraintestinale, adesea ignorate:

• oboseală cronică,
• anemie feriprivă,
• dureri articulare și musculare,
• căderea părului,
• tulburări de concentrare,
• erupții cutanate specifice, precum dermatita herpetiformă.

La copii, boala celiacă poate afecta creșterea și dezvoltarea. Întârzierea pubertății sau statura mică pot fi semnale de alarmă. La adulți, pot apărea probleme de fertilitate sau complicații neurologice.

Simptomele pot fluctua în timp. Uneori se ameliorează spontan, ceea ce creează falsa impresie că problema a trecut. În realitate, leziunile intestinale continuă să se agraveze dacă glutenul rămâne în alimentație.

Cum se diagnostichează corect boala celiacă

Diagnosticul corect este esențial și nu trebuie stabilit doar pe baza simptomelor. Eliminarea glutenului înainte de investigații poate duce la rezultate fals negative. De aceea, testele trebuie făcute în timp ce pacientul consumă gluten.

Primul pas îl reprezintă analizele de sânge specifice. Acestea urmăresc anticorpii asociați bolii celiace, cei mai frecvenți fiind anticorpii anti-transglutaminază tisulară. Valorile crescute indică o probabilitate mare de boală.

Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie intestinală. Procedura presupune recoltarea unor fragmente mici din mucoasa intestinului subțire. Analiza acestora evidențiază gradul de afectare a vilozităților intestinale.

În anumite situații, testarea genetică poate fi utilă. Aceasta nu confirmă boala, dar ajută la excluderea ei atunci când genele specifice lipsesc. Este o metodă utilă mai ales în cazurile neclare sau la rudele de gradul întâi.

Autodiagnosticarea și eliminarea glutenului fără investigații medicale pot întârzia depistarea corectă. Un diagnostic stabilit corect oferă claritate și permite gestionarea eficientă a bolii pe termen lung.

Tratamentul real și viața fără gluten

Singurul tratament eficient pentru boala celiacă este dieta strictă fără gluten, pe viață. Nu există medicamente care să vindece boala sau să permită consumul ocazional de gluten. Respectarea dietei duce la regenerarea mucoasei intestinale și dispariția simptomelor.

Alimentele interzise includ orice produs care conține:

• grâu,
• orz,
• secară,
• derivatele acestora.

Atenția la contaminarea încrucișată este esențială. Chiar și urmele de gluten pot declanșa reacții. Citirea etichetelor devine o rutină zilnică, iar mesele în oraș necesită prudență suplimentară.

O dietă fără gluten corectă nu înseamnă o alimentație săracă. Există numeroase alternative naturale:

• orez,
• porumb,
• cartofi,
• quinoa,
• legume, fructe, carne, pește, ouă.

După diagnostic, este recomandată monitorizarea periodică. Analizele de sânge și evaluarea simptomelor confirmă respectarea dietei și refacerea organismului. În unele cazuri, pot fi necesare suplimente pentru corectarea deficiențelor nutriționale.

Viața cu boala celiacă implică adaptare, nu restricție permanentă. Cu informații corecte și organizare, calitatea vieții poate fi excelentă, iar riscul complicațiilor scade semnificativ.

Boala celiacă este o afecțiune serioasă, dar perfect gestionabilă atunci când este înțeleasă corect. Recunoașterea simptomelor, diagnosticul corect și respectarea strictă a dietei fără gluten permit organismului să se refacă și să funcționeze normal. Cu răbdare, informare și sprijin, persoanele diagnosticate pot avea o viață activă, echilibrată și sănătoasă, fără compromisuri majore și fără teama constantă de complicații.